stilul meu

68
68
+

Costumul in perioada romanica

      Costumul epocii romanice ramane in mare masura asemanator cu cel carolingian, cel putin pana la mijlocul secolului al XII-lea, cand se generalizeaza purtatea vesmintelor lungi. Elementele principale ale costumului isi schimba pur si simplu numele si suporta unele adaptari modeste.

Piesa vestimentara principala, atat masculina cat si feminina, ramane tunica. Chaisne este tunica lunga de dedesubt, cu maneci stramte si lungi. Bliaud este tunica de deasupra, mai scurta, cu maneci lungi, ample sau stramte, prinsa in talie cu o centura si decorata cu broderii si cu galoane. Bliaud-ul feminin, mai lung decat cel masculin, mai aproape de corpdecat tunicile merovingiene, se compune din doua parti: gipon, corsaj ajustat care se prinde in spate sau pe ambele laturi cu un snur, si fusta, lunga si plisata. O centura lunga de matase sau de piele impletita cade pana la glezne.

Sub domnia lui Ludovic al XlII-lea, costumul feminin "se cuminteste". Vertugadin-ul a disparut, iar forma rochiei se fixeaza in toata Europa. Femeile purtau o camasa cu maneci pana la cot, realizata dintr-o panza destul de solida pentru a suporta corpul cu balene. Partea din fata a acestui corp cu balene era acoperita de o piesa brodata sau de pasmanterie. Peste corpul cu balene femeia purta una sau mai multe jupe; jupa de deasupra era de o culoare armonizata cu culoarea rochiei de deasupra, care era in general deschisa in fata. Pentru prima data din Antichitate manecile incepeau sa se scurteze. Sub domnia lui Ludovic al XlV-lea ele erau pana la cot, descoperind antebratul protejat de manusi vara si de un manson iarna. Decolteul era bordat cu unul sau cu mai multe randuri de dantela, iar coafura fusese simplificata: parul se purta intr-un coc mic si rotund pe varful capului, cu bucle cazand pe parti.

Posete online :Intotdeauna suprapus peste cel civil, comportam, in chip de armura, acea borgne a carolingienilor, sau haubert, o camasa de zale uneori la fel de lunga ca si tunica, suprapusa de un surcot fara maneci din panza sau de matase, numita cotte d armes, ca si de o casca in forma de con, lieauni, completata de o piesa de protectie a nasului. Simplii soldati, care marsaluiesc in urma cavalerilor, nu poarta decat o simpla camasa de zale sau un plastron de piele.

 Manecile bliaud-ului, cele pe care le putem admira la costumele personajelor care incadreaza portalul catedralei din Chartres, vor suferi, spre mijlocul secolului al XI-lea, o alungirev si o largire progresiva pana la a atinge pamantul. Barbatii poarta in continuare hraies prelungiti prin chausses, tesute, fixate pe gamba prin benzi infasurate de jur imprejur sau cu jartiere. Iarna, tunicile, ca si doublet-ul, poseta mare de in dublata, sau pelisson-ul, imblanit, se pot purta intre chaisne si bliaud. Mantaua, capa, casula, hlamida sau pallium nu au suferit modoficari. Daca va intereseaza mai multe informatii click aici.